Tratamentul depresiei prin terapie online

depresie3În iunie 2016 o echipă de cercetători elvețieni și germani a publicat un studiu amplu referitor la intervențiile psihoterapeutice online pentru tratamentul depresiei, în jurnalul Dialogues in Clinical Neuroscience. Studiul a arătat că intervențiile psihoterapeutice livrate prin intermediul Internetului sunt eficiente pentru tratamentul depresiei și beneficiază de un suport științific consistent.

Până în prezent au fost dezvoltate o diversitate de intervenții psihoterapeutice adresate depresiei. Terapia cognitiv-comportamentală și terapia interpersonală sunt recomandate în protocoalele clinice ca fiind cele mai eficiente pentru tratamentul depresiei. Însă în ciuda tratamentelor eficiente existente, multe persoane nu au acces la terapie. Consecințele depresiei netratate pot fi severe ducând la reducerea calității vieții, afectarea relațiilor sociale, deteriorarea funcționării la locul de muncă și, în cazurile severe, la suicid.

Astfel, o problemă frecvent identificată este discrepanța semnificativă dintre numărul mare de persoane care suferă de depresie și accesul acestora la tratament. Doar aproximativ 54% dintre persoanele care suferă de depresie primesc o formă de tratament, iar dintre acestea un număr și mai redus beneficiază de tratamentul adecvat.

Cauzele discrepanței dintre prevalența depresiei și accesarea tratamentului ar putea fi date de: (1) deficite în sistemul de sănătate – erori de diagnosticare, dificultăți de a ajunge la pacienții din zonele izolate, dar și de (2) reticența de a căuta tratament din partea celor afectați – datele arată că trec aproximativ 8 ani între instalarea simptomelor depresive și căutarea tratamentului. Dificultatea de a ajunge la terapie în orele de muncă, constrângerile financiare, lipsa de motivare, atitudinile negative față de terapie, lipsa de încredere că terapia poate fi de ajutor sau teama de stigmatizare sunt doar câteva dintre motivele acestei reticențe.

Intervențiile psihoterapeutice livrate prin intermediul Internetului (sau intervenții psihoterapeutice online) ar putea constitui o soluție viabilă pentru reducerea discrepanței și creșterea accesibilității la tratament. Au fost dezvoltate și testate un numar larg de intervenții psihoterapeutice online pentru tratamentul depresiei, în special folosind metoda terapiei cognitiv-comportamentale. Aceste intervenții cuprind în general module cu informații și numeroase exerciții derivate din terapia cognitiv-comportamentală care se adresează simptomelor depresiei pe mai multe niveluri (ex. comportamental, fiziologic, cognitiv).

Intervențiile psihoterapeutice online sunt livrate sub forma unor module (lecții) terapeutice care pot fi parcurse în două moduri: (1) pe cont-propriu, fără ghidarea unui terapeut (intervenții neghidate) sau (2) cu ghidarea periodică a unui terapeut (intervenții ghidate). Scopul principal al ghidării terapeutice este de a oferi sprijin în parcurgerea modulelor online, de a oferi feedback și de a răspunde la întrebări.

Datele din cercetare arată că ambele tipuri de intervenții – ghidate și neghidate – sunt eficiente, rezultate mai bune obținându-se pentru intervențiile ghidate, comparativ cu cele neghidate. Rezultatele superioare pentru intervențiile ghidate sunt atribuite de către unii cercetători motivației pacientului de a adera la tratament care rezultă din interacțiunea umană cu terapeutul.

O persoană care accesează un tratament online pentru depresie poate beneficia de: (1) accesibilitate la tratament și utilizarea flexibilă a modulelor terapeutice, indiferent de spațiu și timp, (2) parcurgerea materialelor și exercițiilor în ritmul propriu și revenirea asupra lor, (3) costurile mai scăzute comparativ cu terapia față în față, (4) un nivel ridicat de intimitate și anonimat, (5) accesul la conținuturi standardizate, calitative, indiferent de abilitățile terapeutului.

Totodată ar fi recomandat să fie informată cu privire la posibilele dezavantaje: (1) probleme tehnice sau conexiunea slabă la Internet, (2) programele nu sunt destinate situațiilor de criză precum suicidul, (3) pot apărea uneori dificultăți de înțelegere ale materialelor în lipsa ghidării terapeutice, (4) nu toate programele online sunt dezvoltate pe baza unui suport științific riguros, prin urmare este necesară alegerea cu atenție a programului terapeutic.

Autorii acestei lucrări au analizat și rezumat un număr impresionant de studii clinice riguroase care au evaluat intervențiile psihoterapeutice online pentru tulburările mentale și au concluzionat că există evidențe substanțiale care susțin eficiența tratamentului pentru simptomele depresive. Astfel, se pot adresa cu încredere serviciilor de terapie online destinate depresiei persoanele care: (1) au un diagnostic clinic – rezultatele studiilor privind eficiența sunt riguroase; (2) se confruntă cu simptome depresive fără a îndeplini criteriile unui diagnostic clinic – rezultatele studiilor sunt riguroase; (3) experiențiază simptome depresive secundare unei alte tulburări; epilepsia, scleroza multiplă sau diabetul sunt adesea însoțite de simptome depresive; autorii menționează o serie de studii care arată că intervențiile online pentru depresia comorbidă în cazul acestor boli au dus la ameliorarea semnificativă a simptomelor depresive – rezultatele studiilor sunt promițătoare, dar sunt necesare studii suplimentare care să confirme aceste rezultate și de asemenea să investigheze și alte boli (ex. insuficiența cardiacă).

Așadar, intervențiile psihoterapeutice online destinate tratamentului depresiei beneficiază de un suport științific consistent. Ambele tipuri de intervenții – ghidate si neghidate – sunt eficiente, rezultate mai bune obținându-se pentru intervențiile ghidate de terapeut, comparativ cu cele neghidate. O serie de studii au raportat efecte ale intervențiilor online pentru depresie similare cu cele ale terapiei față-în-față, sunt necesare însă replicări ale acestor rezultate înainte de a trasa concluzii solide.

Bibliografie

Schröder, J., Berger, T., Westermann, S., Klein, J. P., & Moritz, S. (2016). Internet interventions for depression: new developments. Dialogues in Clinical Neuroscience, 18 (2), 203.