Practicile meditative de tip mindfulness ar putea deveni o nouă frontieră în tratamentul tulburărilor mentale și al altor boli cronice.
În ultimii ani tot mai multe cercetări au atras atenția asupra beneficiilor meditației mindfulness asupra sănătății mentale. Atitudinea inițial neîncrezătoare a cercetătorilor ancorați în știința vestică privind efectele terapeutice ale meditației mindfulness a început să se risipească pe măsura acumulării evidențelor științifice privind beneficiile acesteia asupra sănătății mentale.
Meditația mindfulness își are rădăcinile în practicile budiste vechi de 2500 de ani. Este o tehnică simplă de concentrare și relaxare ce constă în “focalizarea atenției asupra experiențelor momentului prezent, cu deschidere, curiozitate și acceptare”.
Introducerea meditației mindfulness în medicina vestică a fost adesea atribuită unui medic american, Herbert Benson, care în anii ’70 a dezvoltat o serie de metode de relaxare pentru combaterea stresului, similare meditației. Ulterior au fost dezvoltate programe de mindfulness mai structurate care au permis și cercetări mai riguroase. Astfel, meditația mindfulness poate fi folosită: (1) ca tehnică de sine stătătoare sau (2) încorporată în programe terapeutice structurate. Printre cele mai cunoscute programe sunt:
- Mindfulness-Based Stress Reduction (MBSR) – o metodă de reducere a stresului cu ajutorul meditației mindfulness, dezvoltată de Jon Kabat-Zinn, un pionier al implementării practicilor de mindfulness în practica medicală.
- Mindfulness-Based Cognitive Therapy (MBCT) – o metodă care combină MBSR și terapia cognitiv-comportamentală. A fost dezvoltată de către psiholgoul canadian Zindel Segal.
Într-o trecere în revistă a datelor din cercetare privind efectele acestor practici asupra sănătății mentale, publicată în 2015 în prestigiosul Journal of the American Medical Association, se arată că:
- Practicile de mindfulness ar putea fi la fel de eficiente ca și medicația antidepresivă în prevenirea recurenței depresiei. Aceasta este concluzia unui studiu în care 424 de persoane, cu un istoric de cel puțin 3 episoade depresive, au primit fie terapie cognitiv-comportamentală bazată pe meditația mindfulness MBCT, fie medicație antidepresivă preventivă. 44% dintre cei care au primit MBCT au recăzut comparativ cu 47% dintre cei care au primit medicație.
- MBSR ar putea ameliora simptomele pacienților care au suferit o traumă. Conform unui studiu pe 116 veterani diagnosticați cu tulburare de stres posttraumatic, 48,9% dintre persoanele care au primit MBSR au remarcat ameliorări în severitatea simptomelor comparativ cu 28,1% care au făcut parte dintr-un grup în care discutau despre dificultățile de viață.
- Concluziile unei analize a 47 de studii în care au fost implicate 3515 persoane subliniază că meditația mindfulness ar putea fi benefică pentru ameliorarea simptomelor de anxietate, stres, depresie și durere resimțite de persoanele care suferă de boli de inimă sau durere cronică de spate. O altă analiză recentă a literaturii confirmă aceste rezultate, sugerând că intervențiile MBSR și MBCT ar putea fi de ajutor în tratmentul anxietății, depresiei durerii și al altor boli cronice.
Mecanismele prin care tehnicile de meditație mindfulness ajută la ameliorarea simptomelor nu sunt prea bine cunoscute, dar evidențele sugerează că meditația de tip mindfulness ar putea fi asociată cu schimbări în structura și funcționarea creierului în ariile responsabile pentru atenție, reglarea emoțiilor și conștiința de sine.
Așadar, rezultatele din literatură sugerează că intervențiile bazate pe tehnicile de meditație mindfulness ar putea fi de ajutor persoanelor care se confruntă cu simptome de anxietate, depresie, stres, durere, dar și cu alte condiții cronice. Pe viitor, acestea ar putea constitui un nou standard în tratamentul tulburărilor mentale, alăturându-se terapiilor deja validate.
Bibliografie
Buchholz, L. (2015). Exploring the promise of mindfulness as medicine. JAMA, 314(13), 1327-1329.