Cu toții știm că este mai ușor să previi îmbolnăvirea decât să tratezi boala. Practicile din sfera sănătății țintesc, pentru viitorul nu foarte îndepărtat, trecerea de la tratarea bolilor înspre predicția și detectarea cât mai timpurie a simptomelor și stoparea evoluției lor pentru a preveni instalarea bolii. Într-o societate ideală, focusul va fi orientat înspre sporirea sănătății și a longevității.
În sfera sănătății mentale multă vreme a fost prioritară dezvoltarea unor tratamente pentru tulburările deja instalate, însă în ultimii ani tot mai mulți cercetători au argumentată necesitatea unor programe eficiente de prevenție a tulburărilor mentale, care să mai reducă din povara și distresul resimție de către cei afectați. Este bine cunoscut faptul că tulburările de anxietate și depresie sunt printre cele mai frecvente probleme de sănătate mentală. Cei afectați resimt un distres semnificativ iar calitatea vieții lor se deteriorează adesea destul de mult.
Cercetările de până acum referitoare la programele preventive pentru anxietate și depresie au arătat că atunci când intervențiile au fost focalizate (au identificat factori de risc modificabili și au intervenit țintit pentru schimbarea lor) și selective (au fost oferite persoanelor aflate la risc pentru psihopatologie) s-au obținut rezultate mult mai bune decât în cazul intervențiilor preventive generale (programe generale de terapie; de ex. CBT) și universale (oferite tuturor, fără pre-selecția celor cu risc mai ridicat). Pornind de la aceste date, Topper et al. (2017) și-au propus să dezvolte un program de prevenție a depresiei și a tulburării de anxietate generalizată pentru tinerii cu nivele ridicate de ruminație și îngrijorare. Aceștia au argumentat că ruminația și îngrijorarea constituie un factor de risc modificabil – pe care ei l-au numit gânduri negative repetitive, care este prezent și în anxietate și în depresie.
Autorii au selectat 251 de elevi de liceu și studenți (15-22 ani), care prezentau niveluri ridicate de gânduri negative repetitive (îngrijorare și ruminație), pentru a participa la studiu. Unii dintre ei au primit 6 ședințe de intervenție de grup, alții au primit 6 ședințe din aceeași intervenție dar livrată prin intermediul internetului iar alții au fost puși pe o listă de așteptare, urmând să primească tratament după încheierea studiului. Rezultatele au fost măsurate imediat după intervenție și apoi după 3 și după 12 luni.
Intervenția preventivă a constat într-o formă modificată a Terapiei Cognitiv-Comportamentale Focusată pe Ruminație – un tratament folosit cu succes pentru ameliorarea îngrijorărilor, ruminației, simptomelor depresive și pentru prevenție la pacienții cu simptome depresive reziduale (Watkins et al., 2011). Tratamentul a vizat:
- identificarea gândurilor negative repetitive, antecedentele și funcțiile lor;
- înlocuirea sau întreruperea acestui pattern de gândire, folosind strategii care promovează un stil de gândire alternativ funcțional, mai specific și mai focalizat și o abordare comportamentală adecvată.
În urma ambelor versiuni ale intervenției preventive (de grup sau pe internet) participanții au raportat o reducere semnificativă a gândurilor negative repetitive (îngrijorare și ruminație) dar și ameliorări semnificative ale simptomelor de anxietate generalizată și ale simptomelor de depresie în comparație cu participanții aflați pe lista de așteptare, care nu au raportat nicio ameliorare; efectele s-au menținut la 3 și 12 luni după tratament; totodată, prevalența depresiei la un an după tratament a fost semnificativ mai scăzută în cazul celor care au beneficiat de intervenție comparativ cu cei aflați pe lista de așteptare.
Rezumând, intervențiile preventive ce vizează în mod focalizat reducerea îngrijorării și a ruminației excesive par să fie eficiente pentru prevenția anxietății generalizate și a depresiei în cazul adolescenților și adulților tineri. Intervenția preventivă a ajutat la:
- reducerea semnificativă a nivelurilor excesive de îngrijorare și ruminație;
- ameliorarea semnificativă a simptomelor de anxietate și depresie;
- scăderea prevalenței anxietății și depresiei un an mai târziu;
Articol recomandat:
Co-ruminația și depresia în adolescență: când discutarea problemelor cu prietenii poate face mai mult rău decât bine – Psih. Alexandra Marian
Bibliografie